Ciconia ciconac – Berzele albe se mută în conac
În perioada 15.04 – 14.09.2024 Asociația Cutia de Proiecte – Project Bag implementează proiectul cu titlul „Ciconia ciconac – Berzele albe se mută în conac” ce are ca scop amenajarea primului spațiu de interpretare/vizitare bazat pe valorile naturii în interiorul unui conac din destinația ecoturistică Băile Tușnad și Împrejurimile (BTI), implicând comunitățile locale și creând astfel un spațiu emblematic în ecoturism, care unește valorile culturale locale cu cele naturale.
Principalele obiective ale proiectului:
– Organizarea unui eveniment indoor și outdoor de Ziua Internațională a Biodiversității (22 mai) pe tema berzelor albe pentru elevii școlii gimnaziale Arany János din comuna gazdă Sântimbru, coordonat de echipa locală Junior Ranger.
– Crearea conținutului de prezentare în trei limbi (RO, HU, EN) pentru toate categoriile de vârstă (aprilie-iunie) și amenajarea unui spațiu de interpretare/vizitare în interiorul conacului Henter recent renovat din Sântimbru (iulie). Tema spațiului de vizitare va fi: barza albă și cultura/tradiția locală. În acest spațiu se va introduce următoarele elemente: informații relevante despre proiect și sală de vizitare cu ajutorul unui roll-up și un steag personalizat, conținut video pe care se va putea vizualiza pe un televizor despre barza albă, relația speciei cu comuna Sântimbru și contextul culturii/tradiției, panou informativ sub formă de 12 cuburi interactive, joc tematic/de socializare pentru copii, transmisie directă într-un televizor de la cuibul de barză albă care se află vis a vis de conacul Henter cu ajutorul unei camere web. Toate elementele vor fi pregătite în 3 limbi (HU, RO, EN) iar vizitatorii vor avea partea de o interpretare de aprox. 30-45 de minute.
– Inaugurarea spațiului de interpretare/vizitare în cadrul a trei evenimente “Zile Deschise” care vor fi precedate de campanii ample de informare și conștientizare a publicului: 1. pentru furnizorii de servicii turistice din BTI (luna iulie); 2. pentru comunitățile locale din BTI, turiști și mass-media în cadrul unei expoziții foto (luna august). Apelul de înscrieri pentru expoziția de fotografie va fi deschis de la sfârșitul lunii aprilie și va avea ca temă berzele albe și cultura/tradiția. După termenul limită, vor fi selectate 30 de fotografii care vor fi expuse în conac; 3. în cadrul unor activități indoor și outdoor pentru 7 echipe Junior Ranger din 7 școli gimnaziale ale destinației ecoturistice Băile Tușnad și Împrejurimile (luna septembrie).
Activități:
Barza albă – Ciconia ciconia
Distribuție
Este o specie larg răspândită pe tot teritoriul european, cu populaţii mai mari în zona centrală şi estică. Barza albă este o pasăre migratoare pe distanțe lungi, iernând în Africa, unde cartierele de iernare se întind din Africa tropicală subsahariană până în Africa de Sud. De asemenea, poate ierna în India. Atunci când migrează între Europa şi Africa, stolurile de berze evită traversarea Mării Mediterane şi ocolesc în est prin Bosfor sau în vest prin strâmtoarea Gibraltar, deoarece curenții de aer pe care specia îi valorifică în migrație nu se formează deasupra apei.
Populație
Populaţia estimată a speciei este semnificativă, cuprinsă între 180.000 şi 220.000 de perechi clocitoare. În perioada 1970-1990 populaţia de barză albă a manifestat un declin considerabil. Deşi în perioada 1990-2000 specia a marcat o tendinţă crescătoare, încă nu a revenit la efectivele existente înaintea declinului. Cele mai mari efective apar în Polonia, Ucraina şi Spania. Populaţia estimată în România este de 5.000-6.000 de perechi. În timpul pasajelor se pot observa în țara noastră între 100.000 şi 300.000 de exemplare.
Mediu de viață și biologia speciei
Barza albă este o specie caracteristică păşunilor umede şi zonelor mlăştinoase. Adulţii au înfăţişare similară şi se deosebesc de barza neagră prin culoarea albă a capului şi a gâtului. Se hrăneşte cu broaşte, şoareci, insecte, cârtiţe, pui de păsări şi de iepuri, melci, şerpi şi şopârle. Barza albă este alături de rândunică specia care interacţionează cel mai mult cu populaţia umană, fiind prezentă în majoritatea localităţilor din ţara noastră cu excepţia zonelor montane. Fiind o specie obişnuită cu prezenţa umană, foloseşte ca suport pentru cuib stâlpii reţelelor de tensiune medie şi acoperişurile caselor. În mod obişnuit perechea de berze se întoarce la cuibul ocupat şi în anii precedenţi. Întâi soseşte masculul, care apără cuibul în faţa altor pretendenţi şi, în aşteptarea femelei, îl repară şi îl consolidează. Spre deosebire de stârci, care sunt gălăgioşi, berzele sunt aproape mute, însă comunică la cuib cu partenerul prin intermediul unui „clămpănit“ al ciocului, care se desfăşoară sacadat în timp ce capul şi gâtul sunt lăsate pe spate. Sunetele scoase prin deschiderea şi închiderea ciocului sunt puternice şi rapide, asemenea unei darabane de tobă. Înainte de plecarea în migraţie se strâng în număr mare pe pajiştile umede sau în zone inundabile. Distanţa medie pe care o străbate într-o zi în perioada migraţiei este de 220 km, cu o viteză cuprinsă între 30 şi 90 km/h. Soseşte la începutul lunii martie din cartierele de iernare. Cuibul amplasat cel mai frecvent pe stâlpii reţelelor de tensiune medie, dar şi pe acoperişurile caselor este alcătuit din crengi fixate cu pământ. Cuibul poate atinge dimensiuni impresionante prin adăugarea de material în fiecare an (1,5 m diametru, 1-2 m înălţime şi o greutate de 40 kg). În interior este căptuşit cu muşchi şi resturi vegetale. În mod obişnuit masculul aduce materialele, iar femela le aşază şi le potriveşte în cuib. Adeseori în pereţii exteriori ai cuibului cuibăresc foarte multe perechi de vrăbii de câmp (sau de vrăbii negricioase, Passer hispaniolensis, în cuiburile de barză din Dobrogea). Femela depune 3-4 ouă în perioada cuprinsă între începutul lunii aprilie şi a doua jumătate a lunii mai. Dimensiunea medie a ouălor este de 73,6 x 52,54 mm. Incubaţia este asigurată de ambii părinţi. Noaptea stă pe ouă numai femela. După 33-34 de zile, puii eclozează şi sunt hrăniţi de părinţi la cuib 53-55 de zile.
Amenințări
- Pierderea şi alterarea habitatului.
- Poluarea.
- Disponibilitatea redusă a hranei.
- Perturbările cauzate de activități antropice.
Măsuri de conservare necesare
- Interzicerea distrugerii cuiburilor ocupate.
- Considerarea necesității de restabilire a unor locuri potrivite pentru cuibărire şi menținerea acestora.
- Instalarea de platforme artificiale pe stâlpii reţelelor de tensiune medie şi izolarea reţelelor electrice.
- Asigurarea resurselor de hrană şi întreținere corespunzătoare a zonelor învecinate de site-urile de reproducere.
- Încurajarea folosirii produselor agrochimice selective şi cu toxicitate redusă pe terenurile din vecinătate.
- Inventarierea zonelor de reproducere actuale şi potențiale.
- Identificarea zonelor de migrație, hrănire şi aglomerare importante pentru conservarea speciei.
- Promovarea studiilor referitoare la diverse aspecte ale biologiei speciei, inclusiv ale parametrilor demografici.
Proiectul este finanţat de Fundația pentru Parteneriat şi MOL România și se va implementa în parteneriat cu Primăria Comunei Sântimbru și Școala Generală “Arany János” Sântimbru.